Despre stresul sănătos și stresul toxic
"Reacția nespecifică a corpului la orice solicitare" (Hans Selye)
Stresul poate rezulta atât de pe urma experiențelor negative, cât şi de pe urma experiențelor pozitive şi chiar dorite (de exemplu, o călătorie mult dorită, mutarea, schimbarea locului de muncă etc.).
În mod ideal, stresul este temporar. Cu toate acestea, atunci când persistă o situație stresantă, organismul poate să rămână într-o stare de alertă maximă, fără capacitatea de a se odihni.
Centrul pentru dezvoltarea copilului de la Universitatea Harvard (Center on the Developing Child Harvard University) recunoaște trei forme de stres în copilărie:
- Răspunsul la stres pozitiv: Un răspuns sănătos la stres este unul care este temporar și se rezolvă cu o conexiune pozitivă cu persoanele care îi îngrijesc. Exemple de factori de stres sănătoși în timpul copilăriei includ separări scurte și tolerabile de părinți sau îngrijitorul primar sau adaptarea la un nou furnizor de îngrijire. Stresul sănătos tonifică sistemul nervos pentru a face față situațiilor stresante întâlnite la vârsta adultă.
- Răspunsul la stres tolerabil este atunci când ne confruntăm cu un singur incident traumatic în copilărie, cum ar fi un incendiu sau pierderea/moartea unei persoane dragi. Dacă avem un mediu de susținere cu îngrijitori iubitori care ne ajută să ne procesăm experiența, atunci în urma unui astfel de eveniment se pot dezvolta abilități pozitive de coping la vârsta adultă.
- Răspunsul la stres toxic apare atunci când apar evenimente traumatice profunde sau care încă au loc, dar fără a avea sprijinul unor adulți sau îngrijitori iubitori. Aceste situații au un rezultat negativ asupra sănătății la vârsta adultă.
În timpul oricărui eveniment stresant, corpul produce cortizol ("hormonul stresului"), substanță chimică asociată sistemului nervos simpatic și răspunsului de luptă sau fugă. Când stresul este în desfășurare, corpul va continua să producă cantități mari de substanțe chimice de stres. Sistemul nervos parasimpatic pune frână sistemului nervos simpatic (vezi articol), astfel încât corpul încetează să mai elibereze substanțe chimice de stres și se deplasează spre relaxare, digestie și recuperare.
Sistemele nervoase simpatice și parasimpatice sunt menite să funcționeze într-o alternanță ritmică care susține digestia sănătoasă, somnul și funcționarea sistemului imunitar. Cu toate acestea, stresul cronic și stresul posttraumatic nerezolvat pot interfera cu echilibrul dintre sistemul nervos simpatic și parasimpatic, afectând sănătatea fizică şi psihică.
Există o relație inversă între substanțele chimice de stres (nivelurile de cortizol din sânge) și funcționarea sistemului imunitar. Când nivelurile de cortizol din sânge sunt ridicate, sistemul imunitar este suprimat. În schimb, atunci când nivelurile de cortizol din sânge sunt scăzute, sistemul imunitar este îmbunătățit.
Sistemul imunitar este asociat cu inflamația din organism. Această inflamație este necesară atunci când luptăm împotriva unui virus sau bacterii. Totuşi, atunci când sistemul imunitar continuă să se aprindă fără o țintă, există o probabilitate mai mare de probleme de sănătate fizică pe termen lung.
Printre problemele de sănătate asociate cu stresul cronic, în care cantitatea de cortizol eate mare și imunitatea este suprimată, sunt:
- tensiunea arterială crescută;
- dezechilibre ale zahărului din sânge, pofte diverse sau mâncat emoțional (poftă de dulciuri, carbohidrați, sare și condimente)
- dependențe care oferă o ameliorare temporară a stresului, dar care contribuie la dezvoltarea unor obiceiuri nesănătoase;
- tulburări digeative;
- tulburări de somn.
Înțelegerea modului în care corpul răspunde la stres și traume te poate ajuta să să îți asumi în mod activ nevoile de îngrijire fizică şi emoțională şi să cauți ajutorul de specialitate potrivit pentru tine.
Referințe:
https://developingchild.harvard.edu/science/key-concepts/toxic-stress/
Betsy Polatin - Humanual: A manual for being human
