Natura și sănătatea

În zilele noastre, mulți dintre noi petrecem foarte mult timp în interior, în defavoarea celui în natură. Petrecând din ce în ce mai mult timp înăuntru, în oraşe aglomerate, printre clădiri, fabrici, beton, poluare, gălăgie şi agitație, stilul nostru de viață a devenit tot mai alert, iar corpul nostru încă încearcă să se adapteze la ritmul acesta. Solicitările și stimulii constanți ai vieții moderne tind să declanșeze sistemul nostru nervos simpatic, cel care mobilizează corpul pentru acțiune şi care guvernează comportamentele de luptă sau fugă, stimulând producția de hormoni ai stresului în corp. Când sistemul nostru nervos simpatic este declanşat mult prea mult timp şi nivelul de stres rămâne ridicat, ajungem să suferim consecințele.

Cercetări din ultimele decenii ne arată că persoanele care produc niveluri cronice crescute de cortizol și au tensiunea arterială crescută sunt mai predispuse la boli de inimă, boli metabolice, demență și depresie. Cercetări mai recente arată că stresul constant al vieții urbane schimbă creierul în moduri care ne pot crește șansele de schizofrenie, anxietate și tulburări de dispoziție.

Relația noastră cu natura

Pe lângă ceea ce intuim deja, foarte multe studii din ultimii ani arată că timpul petrecut în natură ne face să fim mai sănătoşi, mai creativi şi mai empatici. Aceste studii au arătat că timpul în natură, atâta timp cât oamenii se simt în siguranță, este un antidot pentru stres: poate reduce tensiunea arterială și nivelul hormonilor de stres, reduce excitația sistemului nervos, îmbunătățește funcția sistemului imunitar, crește stima de sine, reduce anxietatea și îmbunătățeşte starea de spirit.

Oamenii de știință au descoperit efectele pe care le are natura nu numai asupra stării noastre de spirit, ci și asupra capacității noastre de a gândi, de a ne aminti lucruri, de a planifica, de a crea, de a visa și de a ne concentra, precum și asupra abilităților noastre sociale.

Unele studii arată că efectele naturii pot merge mai departe decât să ofere un sentiment de bunăstare, contribuind la reducerea criminalității și a agresivității. Un studiu din 2015 realizat pe 2.000 de persoane din Marea Britanie a constatat că o mai mare expunere la natură s-a tradus într-o mai mare coeziune a comunității și rate de criminalitate substanțial mai mici.

Pentru a evalua răspunsurile noastre fiziologice la mediul natural, mulți cercetători au analizat modificările tensiunii arteriale, ale pulsului, ale ritmului cardiac variabil, ale cortizolului salivar și chiar ale hemoglobinei din cortexul prefrontal al creierului.

Atunci când suntem relaxați și ne simțim în largul nostru în mediul din jur sistemul nostru parasimpatic, ramura sistemului nervos autonom responsabilă cu odihna şi digestia, preia controlul. Fiziologia noastră este adaptată la natură deoarece în ea am evoluat şi ne-am petrecut cel mai mult timp de-a lungul evoluției noastre. În timpul vieții de zi cu zi, putem atinge o stare de confort dacă ritmurile noastre sunt sincronizate cu cele ale mediului natural, viu.

Relația noastră cu natura nu este personală în felul în care sunt relațiile de prietenie și dragoste umană, totuși ea poate fi profund intimă. Paralelele cu natura ca „mamă” în mitologii din întreaga lume ne vorbesc despre această legătură intimă încă din cele mai vechi timpuri. Această intimitate aduce cu sine şi o grijă pentru mediul natural care ne înconjoară şi pentru planeta noastră, casa noastră.

Cu stilul de viață modern, ajungem să ne îndepărtăm tot mai mult de natură şi să uităm de importanța ei, de grija pentru tot ceea ce ne înconjoară, deconectați de la mediu, ceea ce este în defavoarea noastră.

Tot mai mulți oameni de ştiință, doctori, terapeuți, psihologi, ecologi, filosofi și susținători ai practicilor de viață durabile ne amintesc de relația noastră intrinsecă cu ordinea dinamică a naturii şi ne arată beneficiile unui stil de viață în acord cu natura.

Deşi nu putem împiedica factorii stresanți din viața noastră, putem încerca mai mult să ne acordăm timp pentru odihnă şi regenerare, de la doze mici şi rapide de timp în natură la unele mai lungi, care oferă creierelor şi corpurilor noastre șansa de a se recupera. Vom avea multe beneficii dacă ne oferim incursiuni rapide în zonele naturale care ne implică simțurile, cu acces la refugii naturale curate, liniștite și sigure.

Expunerile scurte la natură ne pot face mai puțin agresivi, mai creativi și mai sănătoși în general. Putem preveni multe afecțiuni, inclusiv depresia, pornind de la minimum cinci ore pe lună în natură, după unii cercetători finlandezi, până la scufundări mai lungi și mai profunde în spații sălbatice pentru a ne recupera din suferință severă, pentru bunăstare şi chiar pentru a deveni mai civilizați.

Referințe:

https://e360.yale.edu/features/ecopsychology-how-immersion-in-nature-benefits-your-health

Florence Williams, The Nature Fix. Why Nature Makes Us Happier, Healthier, and more Creative, W.W.Norton & Company;

Douglas A. Vakoch, Fernando Castrillón, Ecopsychology, Phenomenology, and the Environment, Springer Science+Business Media New York 2014.

Adelina Rotaru

Adelina Rotaru

Bucharest